I = Zona înalta a Carpatilor. Cuprinde partile cele mai înalte ale Carpatilor Meridionali si partea de nord a Carpatilor Orientali . Din punct de vedere al complexului conditiilor naturale, reprezinta partea inferioara a zonei alpine; altitudine maxima în jur de 2500 m.; scurgerea apei anuala: 1000- 1400 mm. (predominant provinenind din topirea zapezii si din ploi în timpul verii):

I 3 = (Masivului Fagaras): jud. Arges: Vârful Valea Lunga: 2254 m. alt., Lespezile: 1908 m.alt.; jud. Brasov: Vârful Moldoveanul: 2544 m. alt.; jud. Sibiu: Vârful Negoiul : 2535 m. alt.; jud. Vâlcea limita cu jud. Sibiu: Vârful Grohotisul: 2366 m. alt.

I 4 = (Masivului Bucegi): Vârful Omul: 2505 m. alt. (limita dintre jud. Brasov, Dâmbovita si Prahova); jud. Brasov: Vârful Bucsoiului, Poiana Morarului, Poiana Batrânilor, Diham, Valea Boiului, Valea Malaesti; jud. Dâmbovita: Zanoaga, Cheile Zanoagei, Cheile Orzii, Tatarul, Cheile Tatarului, Cheile Ialomitei; jud. Prahova: Poiana Izvorului, Gura Dihamului, Costila, Valea Cerbului, Vârful Caraiman, Piatra Arsa, Furnica, Vârful cu Dor, Babele, Brâul Mare al jepilor, Poiana Tapului, Izvorul Rece, Bucsoiu, Muntele Gâlma, Muntii Baiului: Vârful Neamtului, Vârful Câinelui.

I 5 = (Masivului Rodnei): Vârful Batrâna (limita dintre jud. Bistrita- Nasaud si Maramures); jud. Bistrita-Nasaud: Vârful Ineul (2279 m. alt.), Lacul Lala, Vârful Tapului, Muntele Paltin, Muntele Corongis, Rodna Veche, Valea Vinului, Valea Rebra; jud. Maramures: Vârful Pietrosul: (2303 m. alt.).

II = Zona Carpatilor Meridionali de înaltime mijlocie. Are trasaturi asemanatoare cu zona I însa aici se întâlnesc elemente ale regimului hidrologic mediteranean, viituri în timpul iernii datorite încalzirilor frecvente ale aerului. Teritorial cuprinde: jud. Arges: Muntii Iezerului; jud. Brasov: Muntele Postavarul, Muntele Piatra Mare, Muntii Piatra Craiului, Muntii Persani, Depresiunea Brasovului; jud. Buzau: Muntii Siriu, Muntele Ivanet, Muntele Podul Calului, Muntele Penteleu, Subcarpatii Buzaului; jud. Dâmbovita: Muntii Leaota, Subcarpatii Prahovei; jud. Gorj: Muntii Vâlcanului, Subcarpatii Gorjului, Depresiunea Târgu- Jiu, Depresiunea Carbunesti; jud. Hunedoara: Muntii Sureanului, Depresiunea Petrosani, Culoarul Orastiei; jud. Prahova: Muntii Ciucas, Muntii Grohotis, Valea Doftanei, Muntii Baiului, Subcarpatii Prahovei; jud. Sibiu: Muntii Cândelului (Cibinului), Depresiunea Sibiu; jud. Vâlcea: Muntii Capatânii, Muntii Lotrului, Muntele Cozia, Subcarpatii Vâlcii.

III = Zona Carpatica din estul si vestul Transilvaniei: se caracterizeaza prin alimentare bogata a râurilor cu ape provenite din ploi, scurgerea apei ridicata; include Muntii Apuseni si vestul Carpatilor Orientali:

III 1 = Partea vestica a Carpatilor Orientali: jud. Bistrita- Nasaud: Muntii Bârgaului; jud. Covasna: Muntii Intorsurii, Muntii Bodoc, Muntii Baraolt; jud. Harghita: Muntii Harghita, Depresiunea Ciucului, Muntii Giurgeului, Depresiunea Giurgeului, Muntii Ciucului; jud. Maramures: Muntii Ignisului, Depresiunea Maramuresului, Muntii Maramuresului; jud. Mures: Muntii Calimani, Muntii Gurghiului, Subcarpatii Transilvaniei; jud. Satu- Mare: Muntii Oasului, Depresiunea Oasului.

III 2 = Muntii Apuseni: jud. Alba: Muntii Trascaului, Depresiunea Câmpeni; jud. Arad: Muntii Zarandului, Depresiunea Zarandului; jud. Bihor: Muntii Padurea Craiului, Muntii Bihorului, Muntii Codru-Moma; jud. Cluj: Masivul Vladeasa, Muntii Gilau- Muntele Mare; jud. Hunedoara: Depresiunea Brad- Halmagiu, Muntii Metaliferi, jud. Salaj: Muntii Meses;

IV = Zona estica a Carpatilor Orientali. Se caracterizeaza prin alimentare pluviala intensa a râurilor, prin predominarea apelor mari de primavara si viituri frecvente în timpul verii si uneori al toamnei; datorita alimentarii subterane intense, scurgerea în perioada secetoasa si în intervalele dintre viituri este ridicata. Teritorial cuprinde: jud. Bacau: Muntii Nemirei, Culmea Pietricicai, Muntii Ciucului, Muntii Berzunti, Depresiunea Tazlau, Subcarpatii Moldovei; jud. Neamt: Muntii Tarcaului, Muntii Gosmanului, Muntele Ceahlau, Muntii Stânisoarei, Subcarpatii Moldovei; jud. Suceava: Obcina Brodinei, Obcina Mare, Podisul Sucevei, Depresiunea Radauti, Podisul Dragomirnei, Culoarul Siretului, Muntii Suhardului, Depresiunea Dornelor, Obcina Mestecanisului, Obcina Feredeului, Obcina Mare, Muntele Giumalau, Muntele Rarau; jud. Vrancea: Muntii Vrancei, Subcarpatii Vrancei.

V = Zona Carpatica si Subcarpatica din Nord-Vestul Olteniei. Se caracterizeaza prin încalziri frecvente ale aerului în timpul iernii, din care cauza scurgerea în acest anotimp este mai ridicata decât în cursul verii. Teritorial cuprinde: jud. Mehedinti: Podisul Mehedinti, Muntii Mehedinti, Muntii Almajului.

VI = Zona Muntilor Banatului. Are multe trasaturi comune cu zona V, însa viiturile din timpul iernii, provenite exclusiv din ploi, sunt mult mai frecvente; în aceasta zona se reflecta cel mai bine particularitatile regimului hidrologic mediteranean; alimentare subterana ridicata, izvoarele carstice destul de numeroase. Teritorial cuprinde: jud. Caras- Severin: Muntii Poiana Ruscai, Muntii Tarcului, Muntii Cernei, Depresiunea Caransebes, Muntii Semenic, Muntii Aninei, Muntii Docnecei, Muntii Locvei, Muntii Aninei, Depresiunea Almajului.

VII = Zona piemontana sudica. Se caracterizeaza prin ape mari de primavara si viituri în timpul iernii si verii; se deosebeste de celelalte zone prin conditii variabile ale alimentarii subterane a râurilor care sunt legate de particularitatile structurii geologice si de adâncimea vaii râurilor; o mare parte a râurilor seaca atât vara cât si iarna. Teritorial cuprinde: jud. Arges: Muscelele Argesului, Piemontul Cotmenei, Gruiurile Argesului, Piemontul Cândesti; jud. Dâmbovita: Piemontul Cândesti; jud. Gorj: Gruiurile Jiului; jud. Mehedinti: Piemontul Motrului, Podisul Balacitei; jud. Olt: Piemontul Cotmenei; jud. Vâlcea: Piemontul Oltetului.

VIII = Zona Podisului Moldovei. Se caracterizeaza prin regim hidrologic continental mai accentuat decât în celelalte zone, exprimat prin ape mari de primavara si viituri pluviale intense în timpul verii si toamnei. Teritorial cuprinde: jud. Bacau: Colinele Tutovei, Colinele Falciului, jud. Botosani: Câmpia Moldovei, jud. Galati: Câmpia Tecuciului, Câmpia Covârluiului, Podisul Covârluiului; jud. Iasi: Dealul Mare, Câmpia Moldovei, Podisul Central Moldovenesc, Colinele Tutovei; jud. Suceava: Podisul Sucevei; jud. Vaslui: Podisul Central Moldovenesc, Colinele Tutovei, Colinele Falciului; jud. Vrancea: Dealurile Susitei, Colinele Tutovei, Dealurile Milcovului.

IX = Zona Câmpiei Române si Dobrogei: regimul hidrologic al râurilor instabil, cu viituri pluviale în tot timpul anului si cu ape mari primavara provenite exclusiv din topirea zapezii; apele subterane au un aport destul de slab în alimentarea râurilor; predomina alimentarea prin zapada si ploaie:

IX 1= Câmpia Româna . Teritorial cuprinde: jud. Braila: Câmpia Brailei, Câmpia Siretului Inferior, Balta Brailei; jud. Buzau: Câmpia Râmnicului; jud. Dâmbovita: Câmpia Târgoviste- Ploiesti, Câmpia Titu; jud. Dolj: Câmpia Olteniei, Câmpia Desnatuiului, Lunca Dunarii; jud. Ialomita: Baraganul Ialomitei, Balta Ialomitei, jud. Ilfov: Câmpia Vlasiei, Câmpia Mostistei; jud. Mehedinti: Câmpia Blahnitei; jud. Olt: Câmpia Boian; jud. Prahova: Câmpia Saratei; jud. Teleorman: Câmpia Gavanu- Burdea, Câmpia Boian.

IX 2= Dobrogea. Teritorial cuprinde: jud. Constanta: Podisul Dobrogei de Sud, Podisul Casimcei; jud. Tulcea: Muntii Macinului (Culmea Pricopan: 370 m. alt), Podisul Niculitel, Dealurile Tulcei, Podisul Dobrogei de Nord, Podisul Babadagului.

X= Zona piemonturilor vestice si a Câmpiei Tisei. Regimul hidrologic al râurilor se caracterizeaza prin viituri pluvio-nivale din timpul iernii, ape mari de primavara si viituri pluviale vara si toamna; apele subterane au aport slab în alimentarea râurilor. Teritorial cuprinde: jud. Arad: Câmpia Muresului, Podisul Lipovei; jud. Bihor: Dealurile Tasadului, Câmpia Crisurilor, Dealurile Oradei; jud. Caras- Severin: Depresiunea Carasului, Dealurile Oravitei, Dealurile Poganisului; jud. Satu-Mare: Câmpia Somesului; jud. Timis: Câmpia Timisului, Câmpia Bârzavei, Dealurile Buziasului, Câmpia Vingai, Câmpia Arancai.

XI= Zona Bazinului Transilvaniei. Regimul râurilor se caracterizeaza prin ape mari de primavara nivo- pluviale si viituri pluviale vara si toamna; alimentarea subterana a râurilor este redusa Teritorial cuprinde: jud. Alba: Podisul Secaselor; jud. Bistrita-Nasaud: Câmpia Transilvaniei, Dealurile Bistritei, Dealurile Nasaudului; jud. Brasov: Depresiunea Fagarasului; jud. Cluj: Câmpia Transilvaniei, Câmpia Fizesului, Podisul Somesan, Dealurile Feleacului; jud. Maramures: Dealurile Chioarului; jud. Mures: Dealurile Târnavei Mici, Câmpia Sarmasului, Podisul Târnavelor; jud. Mures: Câmpia Sarmasului, Podisul Târnavelor; jud. Salaj: Podisul Somesan, Podisul Boiului , Dealurile Salajului; jud. Sibiu: Podisul Târnavelor, Podisul Hârtibaciului.